Ne vom alimenta cu energie electrica din spatiu ?

Ideea de a furniza energie electrica din spatiu, candva desprinsa din filmele science-fiction, devine din ce in ce mai posibila. Ar putea chiar sa devina o realitate in doua sau trei decenii.

Cel putin acesta este pariul Agentiei Spatiale Europene (ESA), care a solicitat companiei Thales Alenia Space sa realizeze un studiu privind fezabilitatea tehnica si economica a unei centrale solare in spatiu. Studiul face parte din proiectul Solaris, care ar putea alimenta Pamantul cu energie.

Energia solara se intalneste la tot pasul pe Terra, dar si in spatiu exista tot mai multe proiecte de instalare de panouri fotovoltaice pe orbita pentru a alimenta civilizatia noastra cu energie. Agentia Spatiala Europeana (ESA) accepta aceasta provocare tehnologica indrazneata prin proiectul Solaris, care vizeaza o centrala solara. Solaris este o statie solara alcatuita din panouri fotovoltaice care orbiteaza in jurul Pamantului si care capteaza energia produsa de Soare in spatiu, apoi o transfera pe Pamant pentru a o transforma in energie electrica.

Prin faptul ca nu produc gaze cu efect de sera si contribuie la reducerea utilizarii combustibililor fosili,  aceste centrale solare nu sunt doar ecologice, ci si o sursa sigura de aprovizionare cu energie. Exista, de asemenea, un interes economic, dupa cum arata mai multe studii care indica faptul ca este mult mai ieftina.

Un studiu de fezabilitate tehnica si de viabilitate economica

Studiul de fezabilitate pentru initiativa Solaris are ca scop evaluarea viabilitatii unui proiect de operare a centralelor solare pe orbita pentru a satisface nevoia de energie curata a Pamantului. Acest proiect deschide noi perspective ecologice si economice.

Ideea de a utiliza centrale solare in spatiu nu este noua, iar mai multe tari, precum Japonia, Statele Unite si China, se indreapta deja in aceasta directie, planificand construirea de centrale solare pe orbita geostationara pentru a colecta lumina solara, a converti energia in electricitate generata de soare si apoi a o transmite la antene de receptie de pe Pamant prin microunde sau fascicule laser.

Cu toate acestea, vor trebui depasite multe obstacole tehnologice pentru ca acest mecanism sa fie viabil din punct de vedere economic. Acest lucru va necesita o infrastructura spatiala situata la aproape 36.000 de kilometri de Pamant, care va include probabil aproximativ zece unitati, fiecare cantarind de cel putin zece ori mai mult decat Statia Spatiala Internationala. Provocarile nu sunt doar spatiale, deoarece pe Pamant vor fi necesare infrastructuri importante, cu o suprafata de cativa kilometri patrati, pentru a receptiona aceasta energie, a o transforma in electricitate utilizabila si a o distribui in reteaua de distributie terestra.

MB