Alimentația, hidratarea și stilul de viață joacă un rol esențial în funcționarea colonului și în menținerea echilibrului microbiomului intestinal. Dr. Claudia Manea-Mahu, medic primar gastroenterologie și medicină internă, a explicat pentru Digi24.ro care sunt alimentele recomandate de specialiști, dar și obiceiurile zilnice care pot influența sănătatea digestivă. De asemenea, a evidențiat simptomele care ar trebui să ne alerteze și să ne conducă la o evaluare medicală.
Colonul și rolul microbiomului în sănătatea generală
Sănătatea intestinului nu se reduce doar la procesul de digestie. Microbiomul, adică multitudinea de bacterii care populează colonul, joacă un rol important în funcționarea sistemului imunitar, ceea ce face ca echilibrul florei intestinale să fie legat de starea generală de sănătate. Dr. Claudia Manea-Mahu a subliniat că disbioza, adică dezechilibrul florei intestinale, poate afecta funcționarea colonului, permițând reabsorbția unor substanțe care ar trebui eliminate. Acest lucru poate contribui la apariția sau menținerea unor afecțiuni cronice, inclusiv a unor boli de piele și afecțiuni inflamatorii intestinale.
„Echilibrul florei intestinale poate influența atât starea generală de sănătate, cât și dispoziția. Totodată, microbiomul intestinal joacă un rol important în funcționarea sistemului imunitar, astfel încât sănătatea colonului este strâns legată de echilibrul general al organismului”, a explicat specialiștii.
O alimentație care susține sănătatea intestinului presupune, în primul rând, un aport suficient de fibre. Pentru un adult sănătos, recomandarea generală este de aproximativ 30 de grame pe zi. Cantitatea ar trebui crescută treptat, mai ales dacă dieta obișnuită a fost săracă în fibre. Acestea contribuie la formarea scaunului și la creșterea volumului său, favorizând menținerea unui tranzit intestinal normal. Totodată, o parte dintre ele este fermentată de bacteriile benefice din colon, care produc acizi grași cu lanț scurt, inclusiv butiratul, un compus important pentru sănătatea mucoasei colonice.
Legumele, fructele, leguminoasele și cerealele integrale sunt principalele surse de fibre. Într-o farfurie echilibrată, legumele, de preferabil cele verzi, pot reprezenta aproximativ jumătate din cantitate, fiind recomandată o selecție cât mai variată. Spanacul, broccoli și mazărea sunt câteva exemple, iar fasolea, lintea, năutul, ovăzul și quinoa pot completa aportul de fibre. Semințele de in și de chia sunt, la rândul lor, bogate în fibre și furnizează acizi grași Omega-3 de origine vegetală.
Dintre fructe, prunele pot susține tranzitul intestinal, în timp ce fructele de pădure, precum afinele, furnizează fibre și antioxidanți. Avocado constituie, la rândul său, o sursă bună de fibre. Pe lângă fibre, unele alimente furnizează prebiotice, substanțe care servesc drept hrană pentru anumite bacterii benefice din microbiom. Printre principalele surse se numără usturoiul, ceapa, prazul, sparanghelul, bananele mai verzi și ovăzul.
Alimentele fermentate care conțin probiotice pot contribui la susținerea microbiomului intestinal. Iaurtul, chefirul și unele murături preparate în saramură pot fi incluse într-o alimentație variată.
Pe lângă alimentație, câteva obiceiuri simple pot contribui la menținerea unui tranzit intestinal normal. Mișcarea este unul dintre acestea, fără să presupună un efort fizic intens. Aproximativ 30 de minute de mers alert pe zi pot fi suficiente pentru a susține motilitatea intestinală.
La fel de importantă este respectarea unui program cât mai regulat pentru mersul la toaletă, fără amânarea repetată a nevoii de a elimina scaunul. Dimineața, după trezire, un pahar cu apă, de preferat călduță, sau o cană de ceai pot stimula reflexul gastrocolic, mecanismul natural prin care activitatea intestinală se intensifică, favorizând tranzitul.
Contează, de asemenea, regularitatea meselor și felul în care mâncăm. Este de preferat să luăm masa fără grabă, să mestecăm bine alimentele și să acordăm atenție senzației de sațietate. Acest principiu, cunoscut drept „mindful eating”, poate ajuta și la evitarea consumului excesiv.
Hidratarea adecvată este esențială pentru menținerea unui tranzit intestinal normal, mai ales atunci când creștem aportul de fibre. Pentru o hidratare optimă, se folosește adesea ca reper orientativ un aport de 30 mL/kg corp pe zi. În absența unei cantități suficiente de lichide, acestea nu își pot îndeplini la fel de eficient rolul în formarea unui scaun moale și ușor de eliminat.
Alimentele ultraprocesate, produsele cu un conținut ridicat de aditivi și excesul de zahăr rafinat pot favoriza apariția disbiozei și pot contribui la menținerea unui proces inflamator. Totodată, consumul frecvent și în cantități mari de carne roșie și mezeluri nu este recomandat.
Stilul de viață are, la rândul său, un rol important. Lipsa activității fizice poate reduce motilitatea intestinală, iar stresul cronic poate influența funcționarea sistemului digestiv. Sedentarismul și încetinirea tranzitului pot favoriza stagnarea materiilor fecale în colon și apariția constipației.
Un alt factor este utilizarea nejustificată sau excesivă a antibioticelor. Deși sunt necesare pentru tratarea anumitor infecții bacteriene, aceste medicamente pot afecta și bacteriile benefice din intestin, modificând echilibrul microbiomului.
Consumul excesiv de alcool și fumatul pot avea, de asemenea, efecte negative asupra sănătății digestive și ar trebui limitate.
Schimbările bruște ale tranzitului intestinal și alternanța dintre diaree și constipație, mai ales dacă persistă câteva săptămâni, se numără printre semnalele de alarmă care ar trebui să ne determine să mergem la medic. Prezența sângelui în scaun impune, de asemenea, un consult.
Scăderea în greutate fără o cauză aparentă și balonarea persistentă sunt alte simptome care nu trebuie ignorate și care pot necesita o evaluare medicală.
Prevenția și screeningul au un rol important în depistarea precoce a unor afecțiuni colorectale. Testarea pentru sângerări oculte în scaun este o metodă simplă, disponibilă inclusiv prin intermediul medicinei primare. La rândul său, colonoscopia reprezintă o investigație importantă în cadrul programelor de screening, fiind recomandată, în general, începând cu vârsta de 45-50 de ani, în funcție de ghidurile medicale aplicabile și de factorii individuali de risc.
Daniel Stoica
