Într-o realitate paradoxală, România este considerată unul dintre cele mai avansate state din Europa în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale, însă, când vine vorba de inteligența artificială (IA), se plasează în ultimul loc din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, doar 5,2% dintre firmele românești folosesc în mod sistematic tehnologia IA, un procent care pune țara într-o poziție dezastruoasă pe scara competitivității europene. Totuși, o realitate mai complexă iese la suprafață: deși utilizarea IA este răspândită, integrarea sa în firme rămâne superficială, conform unui studiu realizat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia, pe baza unui sondaj de 1.003 firme cu cel puțin zece angajați, între 30 iunie și 28 iulie 2026.
Adoptarea superficială a IA: 61,7% folosesc, dar doar 3,3% o integrează
Studiul arată că 61,7% dintre firmele românești folosesc IA într-o formă sau alta, însă doar 3,3% au integrat-o în procesele lor de lucru. În multe cazuri, utilizarea se reduce la un angajat care scrie texte cu ajutorul unui chatbot, fără ca această practică să fie reglementată sau să aibă un impact real asupra eficienței companiei. În 56% dintre firmele care folosesc IA, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați, ceea ce subliniază o lipsă de infrastructură digitală și de gândire strategică.
Pe de altă parte, 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate, iar printre firmele cu 10-25 de angajați, această proporție urcă la 55%, față de doar 3% la firmele mari. Această discrepanță evidențiază o divizare profundă între mici și mari companii, unde cele mici nu au resursele pentru a se digitaliza, iar cele mari se află într-o poziție de avantaj. Deși 30% dintre firme intenționează să investească în IA, doar 6% dintre cele fără instrumente digitale se gândesc la asta, față de 75% dintre cele cu cinci sau mai multe.
În plus, doar 15% dintre firme consideră IA o componentă importantă a strategiei lor, iar doar 20% au vreo măsură de formare a angajaților. Lipsa de pregătire instituțională și lipsa de reglementări interne în firmele care folosesc IA ocazional accentuează problema. Utilizarea IA ar putea duce la o creștere a productivității cu 4%, dar pentru firmele românești care nu o folosesc sistematic, asta înseamnă un cost de oportunitate de circa 32 de miliarde de lei pe an. O realitate care pune în joc nu doar competitivitatea, ci și viitorul economic al țării.
Un decalaj profund între intenții și realitate
În ciuda interesului exprimat de 30% dintre firme pentru investiții în IA, lipsa de infrastructură digitală de bază, precum și lipsa de pregătire a angajaților, împiedică o integrare profundă a tehnologiei. 78% dintre firmele care intenționează să investească în IA consideră finanțarea externă o nevoie esențială, ceea ce arată o dependență de resurse externe, în lipsa unui ecosistem intern de sprijin. Această realitate pune în evidență o discrepanță profundă între intențiile firmei și capacitatea lor de a transforma aceste intenții în acțiuni concrete.
Într-un context în care IA este considerată unul dintre pilonii viitorului economic, România rămâne într-o poziție de marginalizare, în ciuda unui interes teoretic. Cercetarea subliniază faptul că, deși 61,7% dintre firme folosesc IA, doar un mic procent o integrează în mod profund, iar lipsa de infrastructură digitală este o barieră majoră. Pentru firmele românești, problema nu este lipsa de interes, ci lipsa de pregătire, resurse și strategie.
Daniel Stoica
