Pe rețelele sociale, o tendință alarmantă a devenit vizibilă: postările legate de moartea sau suferința unor persoane publice sunt adesea însoțite de acuzații că acestea au murit sau suferă din cauza unui așa-zis „turbo-cancer” provocat de vaccinurile anti-COVID. Această practică, care a devenit frecventă, este legată de un anumit tip de utilizatori, care se identifică cu idei suveraniste și anti-occidentale, și care folosesc aceste acuzații ca o formă de ură sau de protest împotriva vaccinării.
De la Brîndușa Armanca la Bonnie Tyler: cazuri de personalități publice ținte ale atacurilor
Brîndușa Armanca, jurnalistă și profesor universitar, a murit la sfârșitul lunii august 2026, la vârsta de 71 de ani. Din relatări, cunoscuții ei au menționat că a suferit anterior de un atac vascular cerebral (AVC). Ultima ei postare de pe Facebook, în care împărtășea un articol despre o seră de roșii, a adunat reacții de părere de rău, dar și comentarii de la persoane care au întrebat, cu o notă de satisfacție, dacă decesul nu ar fi fost produs de un „turbo-cancer” via vaccin: „Turbo cancer din cauza vaccinului? Întreb pentru un prieten….” (Roberto Matteo).
În același context, o postare extrem de controversată a fost făcută de un utilizator cu numele Cătălin Buzle, care a scris: „A crapat la ATI Timișoara Brîndușa Armanca, jurnalista care făcea apologia vaccinului și demoniza „antivacciniștii” și „georgiștii”.”
Liliana Ruse, jurnalist Digi24, a împărtășit recent faptul că suferă de cancer și a luat public atitudine legat de lipsa unor medicamente necesare pentru cei care au afecțiuni oncologice. O fotografie în care era surprinsă în pandemie în timp ce se vaccina a transformat-o într-o țintă predilectă de ură. Comentarii ca: „CATI MORTI DIN CAUZA TA… nu uita cucoana, totul se plateste in viata. DUMNEZEU ESTE MARE.” (Zina Chihaia), „Sa crapi da-te in mortii tai de gunoi. Tu si toti aia care ați luat bani sa mintiti lumea sa bage in ei rahaturile alea de seruri…” (Danh Hanas), „Sa nu ne para rau. Fiecare primeste ce merita. Sa ii fie tarana usoara!!!” (Nichi Topala) au fost frecvente.
Cazul Ionelei Năstase se apropie de cel al Lilianei Ruse, cele două fiind colegi la Digi24. A fost diagnosticată cu cancer la un control de rutină din 2024 și a transmis un apel direct către femei, îndemnându-le să nu amâne controalele medicale și să acorde prioritate prevenției. Reacțiile la o postare a lui Cătălin Buzle despre boala ei au inclus comentarii precum: „O altă carcasă vaccinată. Foarte bine, așa trebuie să pățească toți care au promovat, au făcut lobby pentru otrava lui BILL GATES” (Florian Marius Caraș), „Efectele vaccinului!” (Ana Maria Bogdanov), „Când o sa înțelegeți ca vaxxxxxcinul a fost cea mai mare excrocherie din lume???????” (Adrian Antohe). https://www.digifm.ro/stiri/ionela-nastase-la-doi-ani-de-la-diagnosticul-de-cancer-sanatatea-nu-se-negociaza-si-nu-se-amana-ce-facea-in-momentul-care-i-a-schimbat-viata-337507
În iulie 2026, la vârsta de 61 de ani, a murit medicul Anca Cernea de la Spitalul „Regina Maria” din București. Fiica unui lider și senator național-țărănist, a fost vicepreședinte al Tineretului Universitar Național Țărănesc și al Organizației de Tineret a PNȚCD la începutul anilor ’90. În timpul guvernării CDR, a ocupat funcția de director al Direcției Relații Internaționale în cadrul Departamentului pentru Administrație Publică Locală al Guvernului. Invocând poziții ale sale anti-Călin Georgescu, tabăra suveranistă și-a exprimat satisfacția la momentul morții sale și a pus decesul tot pe seama „turbo-cancerului”: „Medicul Anca Cernea, propagandistă anti-Georgescu, a murit de turbo-cancer” (cont Facebook ActiveNews), postare urmată de comentarii precum: „A vrut să vadă cât de „sigur și eficient” este v@ccinul… Și i-a reușit.” (Alin Zambreanu), „Sa i fie țărâna beton armat” (Nicu Nikki).
Chiar dacă nu era româncă, Bonnie Tyler a produs un alt val de ură în rândul conspiraționiștilor anti-vaccin autohtoni, mai ales că a susținut public, inclusiv cu bani, cercetările din pandemie pentru descoperirea unui vaccin anti-COVID. O postare a unuia dintre canalele media aflate în fruntea valului conspiraționist pe această temă, cu o secțiune dedicată https://www.activenews.ro/subiecte/Anul-Cancerelor-Turbo-11958/pagina-1, a fost interzisă de Facebook care a invocat verificările platformei factual.ro https://www.factual.ro/dezinformari-rs/fals-cantareata-dolly-parton-ar-fi-decedat-din-cauza-cancerului-provocat-de-vaccinul-anti-covid-19/?fbclid=IwY2xjawVP2OBleHRuA2FlbQIxMABwZG9mBWJyaWQRMVl3dXpBQWFab2hOSklyaXZzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMjkxNzg4MjAwODkyAAEfR0HvBBxrvd6IWuY6jZ4tWSBGfct11Za6RkPuOUDolozKtwZHb2eMgbdFTEE_aem_tpy6EfCbRhMaYhSAIwdrvw, care a invocat poziția Asociației Medicale Americane și a familiei care a declarat că aceasta a murit după o scurtă luptă cu cancerul, iar „cancerul turbo” nu este o afecțiune recunoscută medical.
Deși de o intensitate mai redusă ca violență, aceeași poziție de dezamăgire și/sau reproș apare și atunci când dispar „aliați”, persoane care au propagat aceleași poziții suveraniste/conspiraționiste și/sau anti-occidentale. Jurnalistul Patrick André de Hillerin a murit la finalul lui septembrie, diferite relatări indicând drept cauză un accident vascular cerebral. Faptul că, într-o postare din pandemie, recunoscuse faptul că s-a vaccinat, a fost suficient, dubiul fiind indus inclusiv de Iulian Capsali, un membru de marcă al taberei suveraniste care, anterior, își exprimase părerea de rău pentru decesul lui Hillerin – „Din câte se pare, a murit în urma unui AVC. Din păcate s-a vaccinat…” (Capsali), „a fost prima întrebare pe care mi-am pus-o…daca s-a vaccinat…” (Gabriel Smoleac), „offf, cât rau a facut cu vaccinarea, imbecili” (Dorina Mocanu), „in sfârșit este multumit ca și indeplinit un scop – țel-ideal? A fost vaxxinat.” (Luci Marcu).
Înaintea lui Hillerin a decedat, la finalul lui 2025, un alt personaj influent pe rețelele sociale ca „internaut suveranist” – Viorel Pătrana, care avea un cont sub numele Angelo Davidescu. Nici el nu a scăpat de interogările bănuitoare și acuzația că făcea parte dintre cei „înțepați”: „Scuze că întreb… Cum a murit??? Un vac cin ceva? Sau alte chestiuni? Dumnezeu să-l ierte!” (Cristina Valah), „De cancere galopante, au murit extrem de mulți! Imensa majoritate erau înțepați!!” (Olteanu Corneliu).
La finalul lunii august, medicul sucevean Mircea-Dinu Bordiniuc a luat poziție, tot pe o rețea de socializare, față de explozia pozițiilor care leagă vaccinarea de apariția unui număr ridicat de boli: „”Turbo cancer” nu este un diagnostic medical. Este un termen inventat și popularizat în mediile antivacciniste, fără o definiție recunoscută în oncologie și fără dovezi științifice că vaccinurile anti-COVID ar provoca apariția unor cancere „fulgerătoare”. Organizații și publicații medicale au verificat în repetate rânduri această afirmație, iar concluzia este aceeași: nu există dovezi că vaccinurile mRNA cauzează cancer sau accelerează evoluția acestuia. (…) Putem avea opinii diferite despre pandemie, vaccinare sau politicile sanitare. Putem critica autoritățile și industria farmaceutică. Dar în medicină, o acuzație de cauzalitate trebuie demonstrată prin date, nu prin coincidențe, insinuări și expresii precum „turbo cancer”. Înainte să distribuim asemenea „știri”, mai ales când este vorba despre sănătate, merită să verificăm dacă informația apare în literatura medicală, dacă există studii epidemiologice care o susțin și dacă sursa are un istoric de corectitudine. (…) Mi se pare lipsit de moralitate să te folosești de imaginea unei persoane celebre pentru a promova un mesaj fals, pentru a dezinforma și a induce panică, aș spune chiar că sunt infracțiuni.”
La întrebarea de ce există astfel de reacții extreme pe rețelele de socializare, Irina Șubredu, psihoterapeut și fondator Becoming Center Iași, a declarat pentru G4Media.ro că: „Nu există un răspuns simplu la această întrebare, iar dacă v-aș da unul, aș cădea în aceeași capcană pe care ne străduim s-o înțelegem (a simplificării și a radicalizării). Când situația e înspăimântătoare și incertă, gândirea tinde să devină mai rigidă, iar biasul de confirmare ne face să reținem doar ceea ne susține convingerile. În plus, rețelele sociale favorizează conținutul care stârnește frică, furie și indignare (fiecare cuvânt moral-emoțional în plus a crescut difuzarea mesajului cu ~20%, spune un studiu din 2017) iar comentariile cele mai crude vin de la o minoritate foarte activă (între 3 și 8,5% dintre utilizatori). Majoritatea oamenilor nu postează, deci nu o vedem și de aici impresia că răutatea e mult mai răspândită decât este în realitate.
O ultimă idee pe care aș adăuga-o este aceea că, din cauza personalizării conținutului online, trăim cu toții în câte un Truman Show de care nu suntem conștienți. Adică „realitatea” pe care o vedem online este alta pentru fiecare dintre noi, ceea ce nu se întâmplă cu realitatea lumii fizice. Și asta ne poate face să reacționăm mult mai virulent. Iar anonimatul scade empatia și ne face să uităm că în spatele unei știri despre un deces se află un om și o familie.”
Redactia centrala
