Ascensiunea fulminantă a rețelelor sociale a transformat profund peisajul digital în doar un deceniu. Aceste platforme, concepute inițial pentru a conecta persoanele, au devenit giganți esențiali în viața noastră de zi cu zi.
Facebook, Instagram, TikTok și altele au captat atenția unei generații care dorește să împărtășească și să obțină recunoaștere instantanee. Ascensiunea lor fulminantă a fost determinată de accesul la telefoane inteligente și de îmbunătățirea constantă a conexiunilor la internet. Aceste spații virtuale s-au impus ca o adevărata agora moderna, în care interacțiunea socială, schimbul de conținut și construirea identității se întrepătrund. Cu toate acestea, această revoluție digitală nu este lipsită de preocupări cu privire la impactul său asupra sănătății mintale și dezvoltării celor mai tineri utilizatori.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) trage un semnal de alarmă cu privire la creșterea îngrijorătoare a utilizării problematice a rețelelor de socializare în rândul adolescenților europeni. Cifrele sunt alarmante: în 2022, 11 la suta dintre tinerii cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani prezentau semne de dependență, comparativ cu doar 7 la suta cu patru ani mai devreme. Această tendință afectează în special fetele, 13 la suta, comparativ cu 9% dintre băieți. Fenomenul este cel mai grav în România, unde 28 la suta dintre adolescentele cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani sunt afectate, în timp ce Țările de Jos par să reziste mai bine, cu doar 3 la suta dintre tineri afectați.
Aceste comportamente de dependență iau forma unei incapacități de a controla timpul petrecut pe platforme și a abandonării altor activități în favoarea conexiunii permanente. Această supraexpunere digitală nu este lipsită de consecințe: depresia, anxietatea, hărțuirea și rezultatele școlare slabe sunt doar câteva dintre riscurile evidențiate de OMS. Fenomenul seamănă cu o veritabilă epidemie tăcută, care se răspândește în umbra ecranelor luminoase care captează atenția tinerilor.
MM
